2 cărți portugheze care te ajută să nu rămâi în pană de idei

2 cărți portugheze

Vă trebuie inspirație? Rui Zink este o descoperire nouă pentru mine. Pe cât de nou este, pe atât de fascinant. Destinație Turistică mi-a inspirat textul cu care am câștigat Tinere Condeie. Eh, timpul trece și încerci să publici, dar editurile sunt cum sunt. Citind mai mult, am descoperit 2 cărți portugheze care te ajută să nu rămâi în pană de idei. Rui Zink este autorul ambelor.

Felul comic, tragic sau serios în care ne transmite idei ne trimite la proză veche, la cartea modernă. Deși, autorul este unul contemporan( în viață, pe deasupra) noi îl vom discuta la secțiunea cartea modernă. De ce?

Toate cărțile din acest articol sunt publicate înainte de 2018. Ele reprezintă câteva cărți model pentru scriitori noi. Rui Zink însuși spune despre ele că este profesor, nu scriitor. Dacă aveți timp, ascultați un interviu de-al lui. Va merita sigur să auziți idei noi despre scrierea creativă.

Să trecem la recenzare!

Instalarea Fricii (#pentru idei de horror)

Instalarea fricii- Rui Zink

Anul apariției: 2015

Traducerea mea: nu am citit varianta tradusă

Număr de pagini: 164

Instalarea fricii se petrece într-o suburbie, dintr-un regim totalitar. O femeie singură primește o vizită de la instalatorii fricii. Nimic dubios, dacă ții cont că totul se petrece într-un regim totalitar. Însă, povestea se precipită și femeia noastră devine tot mai stresată. De ce oare?

Frică, susține un instalator, este un device care să îi țină pe oameni conectați cu regimul. Însă, instalatorii nu se opresc aici. Au idei clare despre tot procesul. Ei vorbească de frică și idealurile acelui regim neînțeles. Cum se va sfârși această instalare?

Cartea este superb scrisă, iar suspansul creat de îngrijorarea femeii de neînțeles. De ce este așa stresată? Nu veți afla până la final, deoarece Rui Zink este un artist al misterului în romane. Următoarea carte modernă pe care o să v-o recenzez este bazată tot pe un mister.

Temele și motivele ca regimurile totalitare, frica sau condiția omului sunt perfect exemplificate în povestea care nu se întinde nici pe trei sute de pagini. De ce? Pentru că Rui Zink nu scrie pentru a vinde, ci pentru a educa. El este, mai întâi profesor, apoi scriitor.

Nu mi-a plăcut traducerea pe care am citit-o. Dacă puteți, citiți romanul în engleză sau original (portugheză). Traducerea, deși clară, nu surprinde sufletul poveștii. Este mai mult o redare tehnică a unui text literar expresiv. Traducerea este impecabilă, dar moartă.

Ce spun site-urile de vânzare?

O parabola ingenioasa a societatii contemporane, noul roman al lui Rui Zink este destinat sa egaleze succesul de care se bucura bestsellerul sau Cititorul din pestera.La usa unei tinere femei care isi creste singura copilul suna doi barbati: „Am venit sa instalam frica“. In fundal se profileaza statul ca masinarie prin care noua paradigma a „culturii fricii“ genereaza siguranta cetatenilor. Frica universala a copilului (Scufita Rosie si lupul), cea ancestrala (canibalismul), cele individuale si familiale (boala, rapirea) isi dau mana cu fricile colective actuale (terorismul, pandemiile), peste toate tronand frica de ziua de azi si de ziua de maine.Ce nu stiu insa instalatorii veniti sa-si faca datoria este ca, in clipa in care femeia aparent neajutorata le-a deschis usa iar ei au trecut pragul, si-au semnat sentinta: ironie feroce a sortii, vanatorul devine prada, calaul – victima.Constructia romanului este, in cvasitotalitate, sub forma de dialog, procedeu care creeaza un suspans continuu si face lectura usoara si captivanta, iar povestea se sprijina, conform „marcii Rui Zink“, pe ironie si paradoxuri, infratind parca autorul, naratorul si cititorul in recunoasterea unor adevaruri tulburatoare.

( sursă Emag)
cititorul

Cititorul din Peșteră (# )

Cititorul din Peșteră- Rui Zink

Anul apariției: 2017

Traducerea mea: nu am citit varianta tradusă

Număr de pagini: 112

Când într-un ținut ciudat, un copil fuge de autorități. Pământul în care naufragiază este dominat de o bestie uriașă, dar prietenoasă. Bestia pare să aibă cunoștințe vaste despre lume și cărți. Prietenia este imposibil de evitat. Cum se va sfârși relația lor?

Fiind un roman scris pentru cititorii mai tineri, el are multe momente în care Cititorul din Peșteră își expune viziunea despre lume și viață. Evident, temele sugerate sunt la un nivel minimal al sugestiei. Nu știu, dacă a ales să scrie pentru copii sau a încercat doar un alt tip de proză. Însă, această carte modernă este potrivită pentru aniversarea unui copil de peste 12 ani.

Mi-a plăcut acțiunea și persoana Cititorului din Peșteră. El este o ființă deschisă care tinde spre absolut, o ființă umană. Deși, Cititorul din Peșteră este o bestie, când vorbește cu naratorul, el se umanizează.

Iarăși, nu mi-a plăcut traducerea pe care am citit-o. Dacă puteți, citiți romanul în engleză sau original (portugheză). Traducerea, deși clară, nu surprinde sufletul poveștii. Este mai mult o redare tehnică a unui text literar expresiv. Traducerea este impecabilă, dar moartă.

Recomand cartea drept cadou pentru un copil de peste 12 ani. Cei mai mici nu vor înțelege nimic. Există și ilustrații ale acestei cărți. Deci, dacă vreți să o cumpărați, aveți multe variante.

Ce spun site-urile de vânzare?

Aceasta carte face parte din colectia Raftul Denisei a editurii Humanitas Fiction.Cititorul din pestera a aparut in 2006, cu prilejul Zilei Mondiale a Lecturii. Povestea, spusa cu umor si fara ostentatie moralizatoare, este a unui copil debusolat care descopera lumea si se descopera pe sine calatorind prin lumile literaturii. In 2010 a aparut la Lisabona o a doua editie a cartii, adaugita, care face obiectul traducerii de fata.
„Adevarata libertate, chiar cea adevarata, este lectura. Cand scriu sunt prizonierul stilului meu, al micutei mele lumi interioare, al micutei mele lumi exterioare, al temelor care ma obsedeaza, al temelor pe care le pot atinge fara sa par prea disonant. Dar cand citesc… Nu exista ingradiri – doar miile de ani de cuvinte si imaginatie, cei ai generatiilor si generatiilor de scriitori…“ – Rui Zink

( sursă Emag)

Concluzie

Rui Zink este un artist al suspansului, iar frica pe care o discută este jovială sau metaforică. În fine, cea mai bună traducere a unei cărți a lui, Destinație Turistică, a apărut la Humanitas și este superbă. Celelalte sunt însă mai slab traduse.

Vă las cu articolul anterior și vă invit la o discuție pe grupul nostru de Facebook:

Voi cum vedeți frica?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *