3 cărți tragice care merită citite într-o viață

3 cărți tragice care merită citite într-o viață ? Alegerea Sofiei, Ravelstein sunt doar două cărți pe care le-am citit la clubul de lectură din liceu. Însă, poveștile sunt narate în așa fel încât ascund tragediile vieților personajelor. Sofia este optimistă și carismatică. Ravelstein este un profesor cosmopolit, dar ambele personaje au un trecut în fața căruia răspund.

Tragediile îmbracă uneori forme vesele. De aceea, scriu acest articol. Dap, vom vorbi despre cărți tragice care merită citite. E un top 3 cărți tragice pentru că multe sunt eșecuri. Ați citit 50 de umbre ale lui Gray?

Nu? Perfect! Aia e o carte care nu merită citită. Tragedia din acel roman (spun asta pentru că unul am citit) este superficială. Problema nu este ce se povestește, ci cum se povestește.

O tragedie bună nu e prea tragică. De aceea, o să începem recenzarea!

alegerea sofiei

Alegerea Sofiei

Alegerea Sofiei- William Styron

Anul apariției: 2007

Editura: Art

Număr de pagini: 710

Când te muți într-un cartier nou, ai parte de vecini noi. Când naratorul s-a mutat într-o casă nouă, el i-a cunoscut pe Nath și Sofia. Cum poveste se axează pe relația abuzivă a celor doi vecinii, naratorul nu vede de ce Sofia rămâne lângă Nath.

Ei bine, noi cam intuim motivul. Sofia era o evreică salvată din lagăr de americani. Sentimentele unui om sunt deseori dictate de viața pe care a dus-o. Deci, eu cred că Nath e un răspuns al ei la adresa traumei trăite în lagărul de concentrare. Practic, ea se agață de primul om binevoitor.

De aceea, cred că partea romantică a acestei cărți moderne este bolnăvicioasă. E că atunci când torturezi pe cineva, iar apoi altă persoană abuzivă vine și mimează o siguranță. Însă, autorul maschează aceste lucruri într-o poveste bine scrisă. Sofia nu renunță la Nath, iar alegerea ei se bazează pe sentimentele amestecate pe care le are.

Nu îmi plac descrierile vechi. Oamenii, orașele și activitățile pe care le fac sunt îmbrăcate în sute de cuvinte. Poate să fii scurtat puțin cartea modernă și să fii concentrat acțiunea? Poate e părerea mea. Poate și voi simțiți la fel. (puteți cumpăra cartea de aici)

Vă las și altă recenzie că să vă ghideze:

Cartea este povestită de Stingo, un tânăr angajat al unei edituri, care își dorește să devină un scriitor cunoscut. După ce este concediat, Stingo se refugiază in Brooklyn, stând cu chirie într-una dintre camerele casei unei bătrâne. Printre alții, vecini îi sunt Sofia (o poloneză supraviețuitoare a lagărului de la Auschwitz) și Nathan (un evreu intelectual pasionat de știință), doi îndrăgostiți care îi tulbură, prin pasiunea lor, liniștea tânărului. În cele din urmă, cei trei ajung să se cunoască, devenind buni prieteni. Stingo se va transforma, în timp, în confidentul Sofiei, aflând povestea tulburătoare a femeii, presărată cu adevăruri înjositoare, cutremurătoare și, în același timp, greu de imaginat pentru un tânăr neinițiat precum el. Stingo descoperă, astfel, toate compromisurile și chinurile la care a fost supusă Sofia pentru a se salva, printre care și alegerea incredibilă pe care a fost obligată sa o facă in lagărul morții. Citiți în continuare aici.

(sursă editura YoungArt)
saul below

Ravelstein

Ravelstein- Saul Below

An aparitie: 2021

Editura: LITERA

Nr. pagini: 304

Moartea este o parte din viață. Fiecare o percepem diferit. Însă, cum ai zugrăvi portretul prietenului tău mort? Naratorul din Ravelstein crează un personaj comic din persoana prietenului său. Totuși, pe cât de comic, pe atât de tragic e personajul. Sărăcia și determinarea au fost constante ale vieții profesorului Ravelstein. Relațiile lui, timpul petrecut împreună, toate sunt zugrăvite într-un roman trist.

Relațiile cu naratorul și cu Nicky, iubitul mai tânăr, sunt cele mai sincere. Însă, profesorul bolnav și în vârstă știe că moartea lui e iminentă. De aceea, alege că ultima parte a vieții să și-o petreacă cu cei doi. El are tentative de a-și ajuta să își aranjeze viețile.

Cartea este superb scrisă. Moartea nu este dramatizată, ci amintită. Ea este îmbrăcată în multe amintiri mai vesele sau triste. Metoda de flux a memoriei face textul interesant. Practic, noi zapând printre amintirile naratorului ne conturăm ideea asupra lui Ravelstein.

Nu pot spune că este o carte ușoară. Nici eu nu am reușit să înțeleg unele aspecte ale deciziilor lui Ravelstein. Însă, merită citită.

Vă las și o recenzie alternativă și link către carte:

Abe Ravelstein, profesor de filosofie politica, un om cu o statura fizica si intelectuala impresionanta, este un bun prieten al naratorului. Victima a devastatoarei afectiuni SIDA, profesorul ii cere acestuia din urma sa-i scrie o biografie onesta, fara menajamente. Prietenul sau ii indeplineste dorinta, iar in timpul unei calatorii la Paris, cei doi impartasesc ganduri despre mortalitate, filosofie si istorie, iubiri si prieteni vechi si noi.   In spatele personajelor care populeaza romanul se identifica figuri reale: profesorul Allan Bloom de la Universitatea din Chicago sta la baza personajului titular; naratorul, al carui nume ramane neprecizat, este insusi autorul. Astfel, Ravelstein devine un savuros roman biografic, dar si autobiografic, plin de umor si ironie, o calatorie de-a lungul memoriei, comentariile lui Bellow fiind permanent insotite de episoade si amintiri personale.  

(sursă Libris)
alergand ca apucatii

Alergând că apucații

Alergând ca apucații- Augusten Burroughs

Editura: Polirom


An de apariție: 2008


Nr. pagini: 345

Augusten are o familie problematică. Când mama lui divorțează, ea începe să aibă probleme psihice. Doctor Finch, medicul mamei lui, îl adoptă. Însă, nici familia doctorului nu este prea normală. Augustin trăiește o relație ciudată cu Natalie , fiica doctorului. Ce se alege de viața tânărului?

Ei bine, tragedia este comică. Augusten nu este dramatic, ci foarte sincer. El își amintește toate deciziile pe care le-a luat. Nu se poate vorbi despre un geniu sau un muncitor. El este un simplu visător contemplând viața. Sigur, veți spune că autorul are o viață specială, dar el alege să se distanțeze de ea.

Nu îmi plac unele teme și situații create. Poate că exagerează un pic tăria imaginilor. Uneori imaginile create sunt de-a dreptul grotești. (Link către carte)

Vă las și o recenzie alternativă:

Cartea se deapana destul de fluent, fiind extrem de usor de citit. Surprinda deriva aici din caracterul autobiografic, Alergand ca apucatii fiind o amintire fidela a copilariei lui Augusten Borroughs.Mama sa, o poeta ratata, marcata de episoade psihotice si tatal, un profesor universitar alcoolic divorteaza. De parca asta nu ar fi fost suficient sa ii marcheze copilaria, Augusten este incredintat psihiatrului mamei – dr. Finch, un personaj controversat. Masturbatoriumul, anexa cabinetului sau in care obisnuieste sa se relaxeze, cu canapeaua lui obscura acoperita de o patura patata cu sperma constituie insa doar un simbol minor a vietii private dezordonate a acestuia.

(sursă Goodbooks.ro)
Concluzie

Sper că v-am lămurit un pic cu privire la topul meu. Tragediile prezentate au și un substrat comic. Până la urmă Augusten ne arată că viața este dulce-amară, dar trebuie savurată încet. Iubirea nu este perfectă și uneori deciziile luate sunt la fel. Moartea este o parte din viață și cea mai crudă realitate la care suntem supuși. Însă, uneori o putem considera un moment al unui început nou.

Da, eu cred că există începuturi noi după sfârșituri tragice. De aceea, naratorul din Ravelstein contemplă viața amicului său de mult trecut. Poate ar trebui să ne amintim mereu momentele frumoase cu cei apropiați, nu și certurile aprinse.

Vă las un articol precedent și vă întreb:

Credeți că există decizii proaste?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *