Alți autori celebri din literatura rusă în afară de Fyodor Dostoievski

Alți autori celebri din literatura rusă în afară de Fyodor Dostoievski

Literatura rusă nu este reprezentată doar de Fyodor Dostoievski, există mulți alți autori ruși care merită citiți. Recent, am descoperit un autor care merită citit- Nabokov. De la Dostoievski la Nabokov există o grămadă de autori care merită citiți.

Am citit Bulgakov, Cekhov și Turgheniev, dar dintre ei îl prefer pe Bulgakov. Maestrul și Margherita este preferatul meu. Diavolul apare în ipostaze umane haioase, dar punând în fața cititorului probleme serioase. De aceea, vă fac un top al unor autori din literatura rusă de care românii nu au prea îndrăznit să citească.

Pușkin nu este mereu poet, iar Bulgakov a scris și piese de teatru. Însă, Pușkin are farmecul lui. Citind autori diverși, am descoperit că și această literatură este accesibilă. Ce știm sau nu știm despre prozatorii ruși?

Nu prea multe. Bulgakov a fost mult timp interzis de cenzura comunistă, deci este greu să îl aduci la viață pentru un public care nu mai trăiește aceleași valori.

Păcatul literaturii promovate de școală este vechimea ei. Un scriitor vechi nu va capta un public care nu mai trăiește realitățile descrise. Poate, dacă școala ar promova autorii mai recenți, ar revigora și literatura veche.

Să începem recenzarea!

Dama de Pică și alte proze

Dama de Pică și alte proze- A. S. Pușkin

Anul apariției ediției mele: 2015

Traducerea ediției mele: Eusebiu Camilar

Număr de pagini: 384

Pușkin nu e doar poet, Dama de Pică și alte proze este o colecție de povestiri fantastice. Debutează cu povestea unei femei care putea câștiga orice pariu la cărți. Când nepoata ei se mărită cu un ofițer rus ahtiat după avere, viața femeii se sfârșește tragic. Însă, viața ofițerului abia se schimbă, când noroc trece la un alt posesor. Oare averea însângerată ne va face fericiți?

Personal, îl ador pe Pușkin pentru necunoscutul promovat de el. Blestem sau noroc schimbător? Acțiunea se desfășoară într-un plan real, dar există tema norocului. Norocul femeii pare supranatural, dar nu avem nici o certitudine.

Nici acum, nu pot afirma ferm că este vorba despre o nuvelă fantastică. Se poate să fie doar mintea naratorul care începuse să fie cuprins de remușcări. Moartea pare să vină ca un rezultat al dorinței ofițerului. Ciudat lucru! Să fie oare o remușcare a unei minți obosite sau o stafie care îl bântuie?

Poate unii cititori vor considera că Pușkin este un pic prea dur în scris. Într-adevăr, povestea este de o brutalitate sugerată. Nu există descrieri ample ale crimei, dar simpla sugestie și stările personajului înlocuiesc descrierile crimei.

Aprecieri din aceea vreme 🙂

„Suntem niste pigmei in comparatie cu Puskin. Nu mai exista printre noi un asemenea geniu. Ce frumusete, ce vigoare are fantezia lui! Am recitit de curand Dama de pica. Ce fantezie!… Cu o analiza subtila, el a urmarit toate miscarile lui Hermann, toate chinurile lui, toate sperantele si, in sfarsit, neasteptata si ingrozitoarea lui cadere.“ – F. Dostoievski

„Cand se pronunta numele lui Puskin, te gandesti imediat la poetul national rus. Si, intr-adevar, niciunul din poetii nostri nu e mai mare si nu poate fi numit cu mai multa dreptate national. In el, ca intr-un lexicon, se afla bogatia, puterea si flexibilitatea limbii noastre. Mai mult decat oricare altul, el i-a deschis granitele si a indicat imensitatea spatiului sau.“ – N. Gogol

„Puskin este dragostea si bucuria noastra. Este o minunata manifestare a Rusiei si, intr-un fel, chiar apoteoza sa.“ – M. Bulgakov

( sursă Elefant)

Maestrul și Margareta

Maestrul și Margareta– M. Bulgakov

Anul apariției ediției mele: 2019

Traducerea ediției mele: Natalia Radovici

Număr de pagini: 608

Mihail Bulgakov este un alt autor important în literatura rusă. Mie mi s-au părut că are un umor aparte. În Însemnări pe manșete roase, tragicul poveștii este de-a dreptul comic. Însă, capodopera lui rămâne Maestrul și Margareta.

Maestrul și Margareta prezintă o lume peste care coboară diavolul. Vanitatea umană nu are margini, dar diavolul face incursiuni constante că să o verifice. O trupă ciudată, condusă chiar de diavol oferă spectacole de circ inedit. Fiecare personaj are o putere unică. Asasinul, motanul și conducătorul trupei sunt de fapt spirite antice care au venit în vizită pe Pământ. Scopul final- un spectacol de circ.

Toată hidoșenia umană este descrisă ca o mască. Când aruncă bani- oamenii se înghesuie să îi ia. Însă, lăcomia are un rezultat neașteptat. Cum se va sfârși?

Evident, M. Bulgakov este un bun cunoscător al naturii umane. El încearcă să aducă moralitatea în atenția publicului. Oamenii au diferite comportamente în fața lăcomiei. Însă, acest comportament are un motiv. Reușește?

Doar pentru cine îl poate citi. Uneori, un text este văzut diferit de fiecare cititor. Eu cred că exemplul lui este reușit.

Aprecieri despre carte 🙂

In Moscova anilor ’30, diavolul, sub infatisarea magicianului Woland, insotit de acolitii sai – printre care Koroviev, Azazello si motanul negru Behemot -, se amuza sa puna pe jar orasul. Retras intr-un sanatoriu, maestrul, autorul unui roman monumental, acum ars, despre viata in vremea lui Pilat din Pont, incearca sa-si retraiasca iubirea pentru frumoasa Margareta care, la randul ei, este in stare sasi vanda sufletul diavolului pentru a-si revedea iubitul. Intr-un alt plan temporal, in Ierusalimul din urma cu doua mii de ani, Pilat din Pont ingaduie executia lui Iisus Hristos. Roman in care realul si supranaturalul se impletesc cu iscusinta, Maestrul si Margareta, cea mai cunoscuta scriere a lui Mihail Bulgakov, l-a transformat peste noapte pe autor intr-o celebritate nu doar nationala, ci si mondiala, fiind considerat una dintre capodoperele literaturii secolului XX.

„Maestrul si Margareta de Bulgakov este un roman ambitios, ametitor. E un concert cantat simultan la orga, cimpoi si flaut, in timp ce in mijlocul interpretilor se lanseaza artificii aprinse.” – The New York Times

„Minunat, amuzant, imaginativ. Romanul Maestrul si Margareta se inscrie fara echivoc in exceptionala traditie gogoliana a naratiunii satirice.” – Newsweek

( sursă Elefant)

Misery

Nu avem informații despre vreo ediție românească, dar era un scriitor reprezentativ așa că am recenzat.

Anul apariției: 1903

Nuvela lui Cekhov este una dintre cele mai frumoase descrieri a unei tragedii. Personajul principal, cel care conduce trăsura, trece prin drame profunde pentru a-și da seama că omenirii nu îi pasă de existența lui. De ce?

În principal, lumea este făcută din oameni bogați și oameni săraci. Fiecare categorie are problemele ei. Deseori, noi nu ne cunoaștem și nici nu interacționăm. Asta duce la desensibilizare.

De fapt, chiar aceasta este miza lui Cekhov- să ne arate cât de nemernici suntem judecându-i pe cei pe care nu îi cunoaștem. Băieții bogați, bărbatul și cei de la grajd nu înțeleg pierderea săracului vizitiu pe care autorul rus și-a dorit să-l surprindă.

În viață, deseori apreciem ceea ce pierdem mai mult decât apreciem ceea ce avem. Cam ăsta este unul dintre mesajele nuvelei lui Anton Cekhov.

Vă recomand acest text pentru momentele în care vi se pare că voi sunteți neîndreptățiți. De fapt, lumea asta judecă cu alte unități de măsură. Fiecare este unic și special, iar ăsta e blestemul pe care îl purtăm zilnic cu noi.

Concluzie

Doi autori ruși remarcabili plus Chekov fac literatura cultă rusă să fie mai mult decât Dostoievski. Bulgakov are povești cu morală ascunsă. Acest tip de text este potrivit pentru cititorii de fantezie. Misterul firii umane ne este descris în imagini dure.

Cine nu-l cunoaște pe autorul Crimă și pedeapsă, dar cine îl cunoaște pe Bulgakov?

Vă las să citiți și altă literatură în articolul precedent.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *