Cărțile întunecate care au fost uitate de Europa

Cărțile întunecate care au fost uitate de Europa

Europa are multe mistere. De la catacombele Parisului, până la muzeele din Veneția, toate aceste minuni apar în cărțile moderne.Care sunt Cărțile întunecate care au fost uitate de Europa?Ne amintim de Liturghia Neagră. Nu vom uita Notre Dame de Paris. Sigur cunoaștem poveștile turcilor. Toate aceste opere literare sunt cărțile uitate ale Europei.

Însă, noi vom recenza numai cărțile moderne. Autorii lor nu sunt vii, dar nici nu au fost înecați în secole. Unii ne sunt cunoscuți, alții nu.Până la urmă, o carte modernă precede cartea nouă și poate fi definitorie pentru stilulul autorului. Postmoderniștii nu creează forme noi, ei le stilizează pe cele existente.

Demersul lor salvează literatura de la uitare. Iar noi dedicăm acest articol cărților uitate ale Europei.

Să începem recenzarea!

iturghia neagra

Liturghia neagră

Huysmans este un discipol al lui Emile Zola. Povestea din Liturghia Neagră ne poartă într-un univers medieval. Ea se bazează pe descrieri morbide ale unor ritualuri inedite.

Macabrul și satanicul merg mană în mână, iar tablourile istorice sunt autentice. Însă, maniera scrierii se aseamănă cu romanele lui Zola. Poate este un pic cam morbidă. Nu este vorba despre o viziune ca a filmelor horror, ci de ceva voalat. Nu sunt zombie cărora le curg râuri de sânge, dar ritualurile sunt luxuriant descrise.

Cum se rezumă povestea?

Huysmans ne ofera in Liturghia neagra o imagine a satanismului din Evul Mediu prin povestea singerosului baron Gilles de Rais, care „fusese cel mai artist si mai rafinat, cel mai crud si cel mai scelerat dintre contemporanii sai“ (p. 23). Fascinat de aceasta personalitate intunecata a veacului al XV-lea, scriitorul Durtal – un alter ego al autorului cartii de fata – incearca sa afle cit mai multe despre satanism, daca si cum a supravietuit aceasta „religie“ si care ii sint reprezentantii la sfirsitul secolului al XIX-lea, iar ceea ce il obsedeaza este participarea la „Liturghia neagra“, ceremonie barbara despre care se dau treptat informatii, pina in momentul in care cititorul pare pregatit sa se confrunte cu ea. Dar slujba satanica nu e descrisa ca fiind infricosatoare, ci mai degraba repulsiva.

(sursă Observator cultural)
eminescu

Avatarii faraonului Tla

Scrisă de Mihai Eminescu, această nuvelă are o înclinație spre parnasianism și misticism. Practic, chipurile create de autor sunt romantice, dar nu în genul poeziilor lui Eminescu.Deja vorbim despre iubite, lacuri sau euri lirice triste. Vorbim despre chipuri satanice, personaje simbol și categoriile negre ale romantismului.

Romantismul a venit ca o reacție la clasicism, deci el se bazează pe o exagerare a simțurilor. Nu vi se pare ușor de integrat în contextul decadent din secolul XIX. De fapt, toate curentele vin și se duc, iar în această privință nu avem ce face.

La fel cum proza lui Eminescu a fost înecată de manuale de română, ideea lui Anatole Baju a dăinuit în ficțiunea gotică ce se revenducă din romantism și decadentism.

Ce se întâmplă în nuvelă?

Celebra si superba nuvela fantastica, lasata nefinalizata de Mihai Eminescu, a inspirat intr-un mod profund pe prozatorul Aurel Carasel, care, cu talentul sau remarcabil (dovedit, de altfel, in proiectul literar ”Si-nc-odata ca niciodata…”, in care a continuat povestile lui Ion Creanga) ne daruieste un final neasteptat si teribil de frumos la ”Avatarurile Faraonului Tlá”.

( sursa Emag)

Concluzie

Toate comorile continentului ne sunt descrise de scriitori lui. Sper că aceste cărți uitate vă vor deschide apetitul pentru lectură.

Vă las cu articolul anterior și vă întreb:

Vreți să deveniți tutiști ai Europei?

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *