Catrenul prezenţei (#poem cu formă fixă, reinventat)

Notă de la Ela: Catrenul este o poeziei cu formă fixă care a fost cultivată în Evul Mediu în special. Nostradamus este cel mai cunoscut autor de catrene. Catrenul prezenţei (#poem cu formă fixă, reinventat) urmează tiparul tradițional.

Catrenul este o structură de bază în poezia clasică, strofă alcătuită din patru versuri, putând avea rimă încrucișată (abab) rimă îngemănată/îmbrățișată (abba). Se mai folosește de obicei în epigrame.

( sursă Wikiwand)

Nou, sugestiv, poemul conservă forma cu care suntem obișnuiți. Ce adaugă autorul, Marius Robu?

Sentimentul incompletitudinii planurilor. Nu poți fi doar rațional sau doar ghidat de emoții. Noi suntem ființe duale, căutăm echilibrul în viața noastră.

El ne transpune deasupra planului proiectat de eul liric, între minte( planul cognitiv) și viață (planul afectiv). Cele două mereu se luptă, dar rareori cad la pace. Sentimentul descris și sugestia eului liric este legată de raportarea la aceste planuri ( Între ele să le schimb aș vrea). De ce să le schimbăm?

Deoarece în dragoste și război, nimeni nu câștigă. Deseori ne-am dori să alegem soluția de mijloc, dar aceasta nu există. Eu cred că acest catren tocmai asta ne sugerează.

Practic, ne amintim de manga sau romanele ca Roșu și Negru, în care personajele nu pot să câștige lupta cu propriile ambiții izvorâte din dorința inimii. Rațiunea nu este calea spre fericire, dar sigur este cea care ne ajută să supraviețuim.

Care este finalul acestor cărți? Julien Sorel moare, dar Naruto câștigă.

De ce? Pentru că manga prezintă o speranță, un stereotip al eroului care câștigă mereu. La fel, Stendhal prezintă o viziune a personajului tragic care moare pentru un ideal ce nu poate fi atins de clasa lui socială.

Vă invit să discutăm pe grupul nostru de Facebook și îl las pe Marius Robu, pe care îl puteți citi aici, să preia articolul.

Catrenul prezenţei

Între mintea mea și viața mea
Este foarte mare diferența;
Dacă-ți fac în ambele prezența,
Între ele să le schimb aș vrea.

03.05.2021

3 thoughts on “Catrenul prezenţei (#poem cu formă fixă, reinventat)”

  1. Adaug si eu aici 3 catrene scrise de mine acum mai bine de 10 ani. Acestea sunt adunate sub un singur titlu pentru ca au un punct comun, si anume, amintiri ce lipsesc.

    Amintiri lipsă

    I
    Și-au auzit doar vorbele de când s-au întâlnit
    Iar fețele și le cunosc doar după pipăit.
    Doar datorită vocii, vederea nu-i nici amintire,
    Simt bucurii, necazuri, emoții, fericire.

    II
    Nu pot să-și spună cuvinte de iubire,
    Iar când se cearta, tot prin semne tac.
    Auzul nu e nici măcar o amintire
    Prin glasul mut, război sau pace fac.

    III
    Când fac un pas, de fapt, învârt o roată
    Așa au mers, merg și vor merge viața toată,
    Iar alergarea, mersul nu-i nici amintire
    De când se știu stau într-un scaun cu rotile.

    Sper ca la un moment data acele poezii, adolescentine, ce le-am scris sa le public intr-un volum. Totul e pregatit doar sa-mi fac curaj sa-l fac cunoscut.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *