copac pădurea norvegiană

Dacă aș fi citit Pădurea Norvegiană, înainte de film

Făceam curat prin bibliotecă zilele astea și mi-a picat în mână un roman vechi, Pădurea Norvegiană. Spun vechi referindu-mă la hârtia din care e alcătuit, altfel, romanul este o carte nouă. Se poate să fi citit acest roman acum cinci ani, de aceea l-am revăzut și revin cu un recenzie pentru  voi.

Vă voi face o Recenzie pentru o carte nouă, Pădurea Norvegiană.

A mai citit cineva Haruki Murakami? Ei bine, printre romanele lui se numără și La capătul lumii și în Țara Aspră a Minunilor. Toate cărțile lui sunt contemplative, dar contemplația atinge dimensiuni subtile.

Cine e Haruki Murakami? Un tânăr scriitor modern, de doar 72 de ani. Haruki Murakami este renumit pentru romanul lui 1Q84. Însă, cariera lui se întinde pe multe perioade. Astfel, el a fost tradus în cam 50 de limbi naționale.

Romanele lui au fost ecranizate, uimitor, nu doar de regizori japonezi. Unele dintre primele adaptări sunt: Kaze no uta o kike( romanul) trece în filmul cu același nume sau, chiar Pădurea Norvegiană, are un film eponim.

Succesul lui internațional îl face să se bucure de mai multe premii pentru ficțiune. Să vede:  World Fantasy Award,  Frank O’Connor International Short Story Award sau  Franz Kafka Prize. Sunt sigură că va mai câștiga altele în timp.

De ce este important ca scriitor? Acest autor combină vechiul și noul în literatura japoneză. El abordează probleme sociale complexe ca alienarea, depresia, sinuciderea. Toate acestea numai în Pădurea Norvegiană.

Cu ce vă va ajuta lectura acestui roman nu prea lung? Ei bine, să citești o carte nouă dezvoltă anumite abilități lingvistice, dar Pădurea Norvegiană vă va arăta că toate problemele în viață pot să te întărească sau să te doboare. Însă, odată ce treci prin ele, rămân doar amintirile.

Cam asta a fost cu introducerea, să trecem la recenzie!

Pădurea Norvegiană recenzie

Pădurea Norvegiană- Haruki Murakami

An apariție: 2011(România, Polirom)

Traducător ediția mea: Angela Hondru

Număr de pagini: 360

Cartea lui Haruki Murakami, Pădurea Norvegiană, este scrisă într-o variantă modernă. Ea urmărește pvestea lui Toru și a lui Naoko, uniți de tragedia morții prietenului lor.

Cei doi se reîntâlnesc pe timpul unui an universitar. Însă, abordarea lor asupra durerii este diferită: Toru încearcă să se concentreze pe viața lui, dar Naoko devine tot mai retrasă. Cum se va rezolva această poveste?

Conținutul sensibil al acestui roman este atât de natură sexuală, câteva scene cu Naoko și Toru, dar și de natură tematică. Autorul abordează teme importante pentru o persoană, dar puțin greu de digera.

Acestea sunt reprezentate de: moarte, sinucidere, boală psihică sau excluderea societății. Însă, Haruki Murakami nu dramatizează, el este un observator distant și un autor subtil. În poveste apare următoarea considerație:

“No truth can cure the sadness we feel from losing a loved one. No truth, no sincerity, no strength, no kindness, can cure that sorrow. All we can do is see that sadness through to the end and

learn something from it, but what we learn will be no help in facing the next sadness that comes to us without warning.”

(Pădurea Norvegiană-Haruki Murakami)

În text nu există problema  exagerării acestor teme sensibile. Poate și natura japonezilor i-a influențat stilul, făcându-l calm ca valurile.

Motive să citim acest roman…

V-aș recomanda să citiți acest roman pentru stilul lui. Autorul folosește o voce slabă, un observator rece pentru a relata povestea de dragoste și moarte.

Simbolurile sunt interne, sunt create de Murakami. Astfel, nu mai vorbim de un text ca al lui Yasunari Kawabata, în care Japonia clasică își etalează simbolurile.

Diferența de perioadă între cei doi autori, mă face să-l prefer pe Haruki Murakami. Acum, îți voi spune de ce să nu citești acest roman.

Pe lângă conținutul sensibil al romanului. Aș putea spune că metaforele prezentate lungesc textul. Eu am o anumită preferință pentru romanele japoneze, dar unii cititori ar putea să găsească iritantă această lungime.

În acest roman, nu se întâmplă prea multe. Nu există suspansul din romanele americane sau Rui Zink, așa că povestea tinde să se bazeze pe elemente ca flash back și considerații ca:

“You know what girls are like. They turn twenty or twenty-one and all of a sudden they start having these concrete ideas. They get super realistic. And when that happens, everything that seemed so sweet and lovable about them begins to look ordinary and depressing.”

(Pădurea Norvegiană- Haruki Murakami)

Autorul ne trimite în trecut, fără a ne da vreun indiciu despre când ne va ajuta aceea amintire, ca mai apoi să ne uimească. Scena din trecut se leagă întotdeauna cu anumite elemente din prezent formând ori un simbol, ori un memento.

Părerea mea despre acest roman este că ar trebui citit. Poate și o ecranizare mai bună ar fii interesantă, dar, vai, nu le putem avea pe toate.

Sper că în viitor, un fan sau un regizor, va exploata povestea dintre Toru și Naoko într-o variantă mai sugestivă. Eu cred că povestea nu constă în cele se se întâmplă, ci în efectul pe care acțiunile noastre în au în viață.

Orice pierdere aduce după ea un munte de introspecție…

Concluzie

Să nu vă plictisesc, voi încheia aici. Însă, nu înainte să vă dau un pont: Citiți în Engleză, dacă vreți să deveniți traducători!

Vă spun asta datorită calității limbii traducătorului. Traducerea în română este superbă, dar are limitele ei. Pădurea Norvegiană-Norvegian Wood, ne amintește de anii șaizeci în lume- perioada Beatles.

Eu aș fi vrut să nu traducă titlul, când am citit romanul, nu mi-am dat seama imediat de ce titlul era simbolic pentru text. Apoi, Google m-a ajutat: Norvegian Wood e o piesă de Beatles și avem versurile simbolice.

Poate ar fi bine să ascultați și melodia. Eu vă citez câteva versuri:

I once had a girl
Or should I say she once had me
She showed me her room
Isn’t it good Norwegian wood?She asked me to stay
And she told me to sit anywhere
So I looked around
And I noticed there wasn’t a chair


(Norvegian Wood- Beatles, sursă genius)

Pentru cei care au ajuns mai târziu, vă voi aminti ce am vrut să vă spun în acest articol:

*V-am făcut o introducere: care conține informații despre autor, teme și motive

*V-am făcut recenzie la Pădurea Norvegiană

*În concluzie vă dau câteva indicii despre legătura între Beatles și Haruki Murakami

Sper că v-a plăcut articolul, având în vedere pasiunea mea pentru romane japoneze, vă întreb: Voi ce autori japonzie preferați?

Vă aștept cu mai multe subiecte!

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *