Odiseea unui cofetar: Kipel din Varna

Postat de :

| in :

| pe :

Odiseea unui cofetar: Kipel din Varna

Odiseea unui cofetar: Kipel din Varna este primul text care deschide categoria texte de autor. În continuare vor exista și alte texte scrise de mine sau alți colegi de facultate. Cuvântul cheie ales este vampir. Haideți să vă prezint un rezumat!

Rezumatul: Lumea noastră închisă în reguli și limitări auto-impuse se scindează mai mult după Pactul de Coabitare Pașnică între Vampiri și Oameni semnat la Varna. Oare noua generație va schimba ceva? 

Kipel, transformat în vampir de marea Maharet a Absiniei, are un vis îndrăzneț pentru un vampir: să devină cofetar. Însă el se lovește de reticența celorlalți. De aceea, această nuvelă prezintă o poveste cu morală: Nu renunța înainte să încerci! 

Ela

Începuturile

După Pactul de Coabitarea dintre oameni și vampiri conduși de regina Maharet, triburile de nemuritori s-a împărțit în trei familii: Astropufii, Romanticii și Vegetarieni. Ei trăiesc împreună cu oamenii în armonie.

În acest climat ciudat, vampirii neadaptați sunt condamnați să rămână în afara societății. Orice vis îndrăzneț este descurajat.

Însă, acest lucru pare că se schimbă odată cu noua generație.

(Magna Carta Historiam Vampirorum, XI, ed. Sacre Couer, Salonic, 2053, pp. 2563.)

Pădurile negre ale Bulgariei sunt înțesate de vampirii care sărbătoresc Sabatul Negru. Luna caldă de Mai acoperă cerul creând umbre fantomatice ale copacilor. Vegetarienii aleargă să captureze o căprioară bolnavă. Verr, conducătorul lor, îi coordonează telepatic de pe o stâncă.

Kipel, ia-o la dreapta și creează o deschidere pentru Aisleight. Mur prinde-i din urmă pe Sami și Eros.

Kipel se grăbește să își ocupe poziția. Aleargă hotărât în timp ce inimile tutuor bat ca una. Aisleight pășește spre deschidere. Respirația li s-a tăiat. Doar Kipel zâmbește cu pumnii strânși.

În lumea vampirilor, cei ca mine nu au fost niciodată acceptați. Verr îmi dă mereu șanse de a mă alătura familiei. În realitate, familiile sunt caste mult mai închise decât crede el. Vegetarienii au renumele de a integra noua generație. Astropufii sunt vampirii cosmopoliți refuzați de Romantici și fără putere de decizie. Romanticii sunt umbrele trecutului care se arată numai pentru a condamna pacea creată de Maharet. În final, eu nu vreau să fiu ca ei. Urăsc uciderile, Verr. Chiar de ar fi să ajung în fața lui Vergilius pentru insubordonare, visul meu rămâne…

Firul gândurilor lui fu întrerupt de o amintire care îl făcut să își schimbe expresia. Mâinile i se încleștară. Închise ochii ținându-i strâns. Scutură capul parcă ar fi vrut să se trezească dintr-un vis urât. Amintirea nu îi dădea pace.

Vergilius stătea în fața lui. Kipel stătea în picioare privindu-l pe fratele lui, Kira, care respira sacadat. Sângele i se prelingea pe tâmple, iar bătrânul vampir îl lovea cu o nuia de lemn.

-Copii proști! Dacă nu sunteți în stare să ucideți un animal, cum vă veți proteja de oameni. În lumea asta există doar două tipuri de oameni: oameni care sunt răi și oameni care sunt răi cu noi. Kira, e patetică ratarea ta. Kipel, nu îți amintești cum a ars cripta părinților tăi? În realitate, chiar și bunele intenții ascund egoism în ele. Mila este de fapt o gratitudine adusă ție. Așa că: Ucideți toate amenințările, altfel voi veți fi uciși!

Când bătrânul ridică nuiaua pentru a-l lovi pe Kira din nou, o mână albă îl reținu. Era ca o crăiasă albă, cadaverică, înveșmântată în rochia unei împărătese romane. Era Maharet, cea mai longevivă regină a Vechilor Apusuri.

-Vergilius! Cred că ei își vor găsi calea și singuri. Spuse ea. Zâmbetul reginei se îndreptă spre cei doi copii.

Kipel deschise ochii în fața unui copac. Lovitura îl spulberă, iar căprioara scăpă de urmăritorii care nu mai aveau un vampir de sprijin. Peste tot, prin Sacre Core răsunau strigăte de:

De ce te mai ținem după noi?

Nu încurcă doar, Verr!

Mila e arma prostului!

Verr le trimitea mesaje despre unitate. Kipel privea pământul de sub el lăcrimând. Luă o bucată de sol și o strânse. Apoi, privi cum se scurge prin mâinile lui.

După ce părăsi pădure, Kipel se plimba pe străzile Sofiei singur. Vampirul îmbrăcat mereu cu un hanorac roșu avea privirea pierdută.

Nu! Nu ăsta e visul meu! Așteptați voi! Veți vedea că voi deveni: Kipel din Varna- Regele Gogoșilor!

-Kipel! Se auzi o voce din spatele lui. Mâna delicată a unei fete vampir îi atinse spatele. Era o persoană ciudată. Hainele ei, după moda Otaku, o făceau să pară o păpușă cu părul blond ca spicele de grâu și fața unei regine. Dacă o vedeai prima dată, credeai că este o adoratoare a vampirilor. Doar ochii roșii, simbolul celui mai pur sânge trădau faptul cea ea era vampir. Iar ai încurcat vânătoarea lui Verr?

-Ah, Ana! Eu- spuse Kipel. Fata scoase o cartelă și o revistă din geantă. O cartelă HaB 2000 și- Shounen Jump! Mulțumesc, Ana!

-Erau în buzunarul ultimei mele victime. Kipel- fata se opri- încă mai vrei să participi la concursul ăla stupid?

Kipel deveni serios.

-Da! Este cel mai mare concurs din Europa de Est. Dacă reușesc, cofetăria mea va avea mai mulți clienți. Plus.

– „E o mare onoare”, da! Kipel, nici nu poți gusta gogoșile pe care le faci. Chiar crezi că ai șanse reale? Spuse Ana. Palma ei îi atinse fruntea. Părea că vrea să alunge o migrenă.

Kipel zâmbi.

-Ana, mă duc să exersez. O să vedeți. Voi ajunge în finală! Pe curând! Kipel își flutură mâna în semn de adio și porni.

Micul vampir ciudat ajunse la taraba lui cu gogoși. Era o bucătărie modernă, finanțată cu banii furați de la victime. Kipel se apucă să frământe un aluat cu scorțișoară, privind afară să nu vină vreun client.

-Ioi, Kipel! Se auzi o voce.

-Gologi! Bună! Kipel îi răspunse vampirului gras, îmbrăcat în haine moderne care îi aducea sticle roșii.

-HaB? Spuse Gologi întinzându-i o sticlă. Între timp, o femeie veni la geam. Ea își căuta banii printr-un portofel mic. Kipel îi întinde o gogoașă zâmbindu-i.

-Gogoșeria noastră se pregătește de Bakedown Sofia, completați chestionarul acesta și gogașa e gratuită. Îi spuse el.

Gologi îi întinse întinse femeii o cutie mică și un pachet cu gogoșile lui Kipel.

-Poftă bună! Spuse el zâmbind.

Cei doi s-au întors în spate. Vampirul modernă își puse brațul pe spatele lui Kipel.

-Chiar crezi că vei câștiga?

-Nu! Sunt sigur că voi câștiga. Răspunse vampirul în hanorac roșu. Ăsta e visul meu.

Toată noaptea, Kipel găti gogoșile pe care le va prezenta la concurs. Lăsarea nopții următoare îl prinse plin de făină pe blatul de gătit. Ana intră pe nesimțite ducând o plasă cu ea.

-Kipel, concursul începe într-o oră! Strigă ea.

-O oră! Se trezi vampirul cu hanoracul roșu. Ana îi puse pungă în brațe, iar el privi ustensilele noi și făina scumpă din ea. Mulțumesc, Ana!

Sala mare era înțesată de oameni. Prezentatorul deschise competiția:

-Doamnelor și domnilor, vom deschide ediția a 11 a Bakedown Sofia cu 80 de concurenți. Concursul are două probe: Gogoașa publicului și Alegerea juriului. În prima probă, voi veți gusta gogoșile concurenților noștri și veți alege 6 cele mai gustoase gogoși. Să începem!

Kipel frământă 80 de gogoși rapid. Din sală auzi prin Sacre Core dezaprobarea vampirilor:

Ne faci de râs! Nu vei reuși!

E cel mai tâmpit vampir pe care îl cunosc! Mila lui Verr e nemărginită!

Vampirul amestecă aluatul. Privirile publicului erau ațintite pe ei. Însă, părea ciudat de relaxat.

Asta e! Gogoașa cu zmeură și piper este preferata lor. Trebuie doar să pun suficient piper și am câștigat.

Însă, ceva îi trecu prin gând văzând punga cu sare:

Nu! Am pus sare în loc de zahăr!

Prin difuzoare se auzi:

– Mai aveți 20 de minute!

Nuuuu! 20 de minute- imposibil! Voi pierde-

Kipel lăsă mâinile jos. Se retrase din fața bolului, cu privirea ațintită spre podea. Își puse mâinile la tâmple și începu să plângă. O amintire îi trecu rapid prin fața ochilor.

Kira era atârnat în lanțuri de perete. Kipel știa că Vergilius nu glumea. Eșecul nu era tolerat. Vergilius îi lovea pe Kira cu biciul.

-Să îi ajuți pe oameni, e un păcat! Să vrei să fii ca ei, e o idee stupidă! Noi suntem mai puternici. Să cobori la nivelul lor, e o crimă împotriva neamului tău. Crezi că ești ca ei? Nu! Ei sunt liberi, noi suntem rezultatul dorinței lor de a deveni zei.

-Ei s-au schimbat! De ce nu ne schimbăm și noi! Striga Kipel punându-se în fața biciului. Kira lăsă capul să-i cadă pe piept. Privirea lui goală deveni plină de ură. Îl privi pe fratele lui strigându-i:

-Kipel! Stai odată pe picioarele tale!”

Vampirul în hanorac roșu adăuga mai multe ingrediente amestecului. Coapse gogoșile cu aluatul sărat și le glazură. Publicul gusta gogoașe după gogoașă.

Atmosfera era tensionată. Ana aștepta pe culoare, de unde putea să îl observe pe Kipel mai bine. Lângă ea veniră doi vampiri din familia Romanticilor:

-Ce prost! Se face de râs! După ce termină mascarada asta, acum că Verr e plecat, o să-i tragem o mamă de bătaie! Spuse unul.

Ana scoase o cartelă HaB 2000 și i-o întinse.

-Pun două la bătaie. Dacă câștigă un premiu, îmi dați toate cartelele HaB 2000 și îl recunoașteți ca parte din Vegetarieni. Spuse ea, dar fu întreruptă.

-Dacă pierde, recunoști ce ratat e și devii sclava mea o lună. Accepți?

-Da!

Decizia juriului veni într-un plic. Publicul fu încurajat să strige:

-Acum, ridicați cartonașul cu gogoașa preferată.

Publicul ridică cartonașul verde. Kipel privi spre culoarea care îi era asignată. Așteptă să fie aleasă și a doua culoare, dar nu era a lui.

Am ratat! Îmi pare rău, Ana! Sunt-

Prin Sacre Core auzi vocea Anei:

-Privește! Ai câștigat!

Publicul alese culoarea lui, dar nu numai el. Juriul flutura steagul pentru gogoșile sărate. Toți cofetarii fură sfătuieți să se retragă. Kipel urcă pe scenă.

-Doamnelor și domnilor, premiul publicului merge la Aida Ferenz. Premiul juriului merge la Kipel din Varna, dar asta nu e tot. Kipel câștigă locul 1, la un punct distanță de Aida.

Kipel fu ridicat pe brațe de Romantici. Verr era în public privindu-l. Se alătură Anei și lui Gologi pentru a merge la câștigător.

-Felicitări! Ai reușit! Se auziră vocile în cor ale Anei și lui Gologi.

-De acum ești Vegetarian aud! Spuse Verr.

Din spatele tribunei, două umbre negre îl priveau. Una zâmbi sub pelerina care îi acoperea tot corpul.

-A reușit, prostul!

– O luptă e câștigată, dar războiul abia începe. Maharet va avea nevoie de luptători ca tine și de exemple ca el. Lumea noastră nu va trăi în armonie până oamenii nu ne vor accepta existența și nu vor renunța la ambiția stupidă de a se asemăna zeilor. Haide, Kira! Avem multe de făcut!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.